Tu pui zahar in cafea? sau Cat zahar mananci zilnic fara sa stii
Tu pui zahar in cafea? sau Cat zahar mananci zilnic fara sa stii
„Nu mănânc deloc zahăr”… dar de ce tot am glicemia, burta și pofta de dulce?
„Mă jur că nu mănânc deloc zahăr… și tot sunt bolnav.”
Aud asta foarte des.
Și, de obicei, omul chiar crede ce spune.
Nu pune zahăr în cafea.
Nu mănâncă prăjituri în fiecare zi.
Nu bea cola.
Nu are zahăr alb pe masă.
Și atunci este convins că nu mănâncă zahăr.
Dar apoi întreb simplu:
Pâine mănânci?
„Da, doar o felie-două.”
Paste?
„Doar puțin.”
Orez?
„Doar o garnitură.”
Cartofi?
„Dar sunt fierți, nu prăjiți.”
Biscuiți?
„Doar doi la cafea.”
Struguri?
„Păi sunt fructe.”
Fresh de portocale?
„E natural.”
Iaurt cu fructe?
„E dietetic.”
Miere?
„Dar e sănătoasă.”
Și uite așa, omul nu mănâncă zahăr cu lingurița, dar bagă zahăr toată ziua sub alte forme.
Pâine.
Covrigi.
Paste.
Orez.
Cartofi.
Biscuiți.
Cereale.
Miere.
Fructe dulci.
Fresh-uri.
Ketchup.
Sosuri.
Iaurturi cu fructe.
Mezeluri cu dextroză.
Produse „fără zahăr adăugat”, dar pline de amidon, făină sau îndulcitori care întrețin pofta de dulce.
Corpul tău nu zice:
„Stai liniștit, e pâine de casă.”
Corpul vede glucoză.
Vede insulină.
Vede fluctuații de glicemie.
Vede energie rapidă care intră des în sânge.
Și dacă acest lucru se repetă zilnic, apar problemele:
foame des;
poftă de dulce;
burtă;
ficat gras;
oboseală după masă;
somn prost;
trigliceride crescute;
colesterol dereglat;
inflamație;
rezistență la insulină;
senzația că „mănânc puțin și tot mă îngraș”.
De aceea, întrebarea corectă nu este doar:
„Pun zahăr în cafea?”
Întrebarea corectă este:
„Ce se transformă în zahăr după ce ajunge în corpul meu?”
Acolo începe adevărul.
Cuprins
De ce „nu mănânc zahăr” nu înseamnă automat că ai glicemia stabilă
Ce se întâmplă cu carbohidrații după digestie
Unde se ascunde zahărul în alimentația zilnică
Tabel orientativ: câte „lingurițe de zahăr” pot însemna alimentele comune
Pâinea: alimentul pe care mulți nu îl consideră zahăr
Pastele, orezul și cartofii: garniturile care pot ridica glicemia
Fructele, strugurii și fresh-ul de portocale
Iaurturile cu fructe și produsele light
Mierea: naturală, dar tot zahăr pentru pancreas
Semne că mănânci mai mult zahăr decât crezi
Ce poți face concret
Întrebări frecvente despre zahărul ascuns
De ce „nu mănânc zahăr” nu înseamnă automat că ai glicemia stabilă
Când oamenii spun „nu mănânc zahăr”, de obicei se referă la zahărul alb vizibil.
Zahărul din cafea.
Zahărul din prăjituri.
Zahărul din ciocolată.
Zahărul din sucuri.
Dar corpul nu se uită doar la zahărul alb pe care îl vezi cu ochiul.
Corpul se uită la tot ce ajunge să fie transformat în glucoză sau să influențeze glicemia.
Aici intră multe alimente pe care oamenii le consideră „normale”, „simple”, „de post”, „de casă”, „naturale” sau „dietetic sănătoase”.
Pâinea nu are gust de zahăr, dar amidonul din ea se descompune în glucoză.
Pastele nu par dulci, dar sunt tot o sursă importantă de carbohidrați.
Orezul nu pare desert, dar poate ridica glicemia rapid, mai ales dacă porția este mare.
Cartofii fierți par inofensivi, dar tot amidon conțin.
Fresh-ul de portocale pare sănătos, dar concentrează zahărul din mai multe fructe într-un pahar băut în câteva minute.
Iaurtul cu fructe pare dietetic, dar poate avea zahăr cât un desert mic.
Mierea pare naturală, dar tot glucoză și fructoză conține.
De aceea mulți oameni sunt sinceri când spun că nu mănâncă zahăr.
Dar nu realizează că mănâncă zilnic alimente care se comportă metabolic foarte asemănător cu zahărul sau care cresc încărcătura glicemică a mesei.
Nu e vorba de vină.
E vorba de informare.
Ce se întâmplă cu carbohidrații după digestie
Carbohidrații sunt una dintre principalele surse de energie pentru corp.
Nu toți carbohidrații sunt „răi”.
Legumele au carbohidrați.
Fructele au carbohidrați.
Lintea, fasolea și năutul au carbohidrați.
Problema nu este existența carbohidraților.
Problema este tipul, cantitatea, frecvența și contextul în care îi mănânci.
Carbohidrații din zahăr, făină albă, pâine albă, covrigi, biscuiți, paste, orez alb, cartofi în porții mari și sucuri pot ridica glicemia mai repede, mai ales când sunt consumați singuri, fără proteine, grăsimi bune și fibre.
După digestie, mulți carbohidrați ajung să fie descompuși în molecule de glucoză, care intră în sânge. Glicemia crește, iar pancreasul produce insulină ca să mute glucoza din sânge în celule.
Insulina nu este dușmanul tău.
Ai nevoie de insulină.
Problema apare când corpul este obligat să producă insulină prea des, în cantități mari, zi după zi.
O cafea cu zahăr dimineața.
O felie de pâine.
Un covrig.
Un fruct dulce.
Un iaurt cu fructe.
O garnitură mare de orez.
Doi biscuiți.
O gură de suc.
O ronțăială seara.
Fiecare pare puțin.
Dar puse cap la cap pot însemna o zi întreagă în care glicemia urcă și coboară, iar pancreasul este solicitat continuu.
Asta este capcana.